Valori liberale moderne

VALORI LIBERALE/VALORI TINERE

Libertatea individuală şi respectul pentru reguli

Libertatea are două componente: libertatea negativă, specific liberală şi libertatea pozitivă. Ca libertăţi negative exemplificăm: libertatea de a alege, libertatea de exprimare, libertatea economică; ca libertăţi pozitive - dreptul de a avea acces la educaţie, asigurări sociale. Libertatea negativă apreciată de liberali este o libertate  faţă de, pe când libertatea pozitivă este libertatea de a. Pe de o parte, se poate spune că a fi liber înseamnă a nu fi supus unor constrângeri (libertate negativă). Drept urmare, libertatea devine o stare de fapt, o stare din care lipsesc constrângerile, interdicţiile, barierele. Pe de alta parte, s-ar putea spune şi că a fi liber înseamnă a putea realiza ceea ce doreşti (libertate pozitivă). În acest caz libertatea apare ca o capacitate, ca o putere constructivă sau ca o posibilitate concretă de face ceva. Ca liberali acceptăm şi libertăţile pozitive cu două condiţii: să fie suportabile de societate şi să nu creeze o stare de asistat.

Ca tineri apreciem libertatea mai mult decât orice altă categorie de vârstă. Dar suntem de acord că nu poate exista o libertate individuală în afara respectării legilor, după cum afirmă Hayek: “Mai importantă decât conţinutul regulii se poate spune că este existenţa unei reguli aplicate totdeauna fără excepţii”. Nu ne dorim o libertate haotică care să se întoarcă împotriva noastră.

O posibilă formula a libertăţii ar fi: “fiecare individ are deplina libertate de a face tot ce doreşte, în măsura în care el nu dăunează cu nimic celorlalţi”. Aplicarea sa conduce la o maximizare a libertăţii individuale, în limitele, însă, în care nu sunt vătămate interesele altora; de aici şi numele de ‚principiu al maximei libertăţi compatibile cu libertatea celorlalţi’ sau ‚principiu al maximei libertăţi egale’.

Egalitatea liberală

Noi suntem pentru egalitatea liberală care constă în egalitate politică şi în egalitatea oportunităţilor ca acces egal. Egalitatea şanselor, a oportunităţilor este, din păcate pentru că a apărut şi în programul actualului preşedinte PNL, un exemplu de amestecare a unor concepte, un exemplu de confuzie care poate duce la concluzia că expresiile egalităţii liberale şi a celei social-democrate coincid. Egalitatea oportunităţilor are două componente: egalitatea oportunităţilor ca acces egal şi egalitatea oportunităţilor ca debut egal. Accesul egal reprezintă „recunoaşterea egală a meritelor egale (ca în formula „cariera şi talentul”)”. Start egal (sau puncte de pornire egale) presupune „condiţii materiale egale pentru accesul egal la oportunităţi”. Pe lângă aspectul etic, ca liberali oferim şi o explicaţiei economică preferinţei noastre: mijloacele necesare startului egal sunt mult mai costisitoare decât cele necesare accesului egal. Mai mult startul egal presupune redistribuirea, pe când accesul egal nu.

O condiţie sine qua non egalităţii este libertatea, nu se poate concepe egalitatea în afara libertăţii. Egalitatea prost înţeleasă şi aplicată se poate întoarce împotriva libertăţii care o condiţionează.

Liberalismul şi social-democraţia îşi au ascendenţa, în mare măsură, în spiritul ideilor revoluţiei franceze. Lozinca “libertè, egalitè, fraternitè” a fost aplicată diferit: astfel, liberalii militează pentru egalitate prin libertate, pe când social-democraţii afirmă că nu poţi fi liber până când nu eşti egal.

Spirit de competiţie într-un cadru de reguli

Pentru liberali, competiţia este un fenomen firesc, normal, „viaţa este o luptă” cum spune Bastiat. „Orice individ, atât timp cât nu încalcă legile, este lăsat cu desăvârşire liber să-şi vadă de interese în chip propriu şi să-şi pună atât activitatea, cât şi capitalul în concurenţă cu activitatea şi capitalul altor indivizi” crede Adam Smith. Individualismul e o trăsătură liberală, motorul progresului îl constituie întreprinzătorul. Tinerii liberali acceptă competiţia pentru că sunt adepţii accesului pe baza de merit, pentru că numai calităţile pot produce plusvaloare socială şi economică. Competiţia, pentru a produce rezultate viabile, trebuie sprijinită prin instituirea şi supravegherea respectării unor reguli clare ale jocului economico-social. A cere, unui tânăr absolvent de instituţie de învăţământ, experienţă de minimum 5 ani într-un anumit domeniu se constituie într-un exemplu elocvent de discriminare socială atâta timp cât, ştie toată lumea, învăţământul este orientat spre dobândirea unor cunoştinţe generale şi nu a unor deprinderi practice.

Toleranţă şi spirit civic

Un atribut al liberalismului este toleranţa. Astfel suntem toleranţi cu valorile celorlalţi, pentru că ştim că nu suntem depozitari ai adevărului absolut, pentru că, orice opinie chiar greşită, la prima vedere, stimulează descoperirea adevărului cu multiplele lui faţete. Orice neadevăr are un grăunte de adevăr, cum şi orice adevăr nu este decât parţial, este incomplet.

Deşi credem că fiecare dintre noi trebuie să-şi urmărească interesul propriu, nu putem fi indiferenţi la ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Suntem oameni pentru că trăim în societate şi de aceea avem nu numai drepturi ci şi îndatoriri faţă de societate. Spriritul civic se poate manifesta defensiv în faţa atacului statului sau în tratarea tarelor societăţii: suferinţă, mizerie, precum şi ofensiv în reuşite colective.

Valori tinere:

Responsabilitate individuală

Ne-am săturat de responsabilităţi colective şi ale nimănui. Acţiune fără asumarea responsabilităţii este exemplul negativ al ultimelor decenii.

Dinamism

Suntem tineri, suntem activi, suntem în pas cu vremurile, mai mult înaintea lor.

Curaj

Tipic, tineresc, cu el poţi greşi, dar nu e mai greşit să nu încerci?

Atitudine

Trăim în societate şi ne pasă de ceea ce se întâmplă cu noi toţi.